Departe..

Dimineata, prea devreme..
S'a trezit cand a auzit telefonul..
Nici nu a incercat sa'l ridice.
Nu putea fi nimic ce o putea interesa.
Era departe de lumea pe care o iubea, singura, intr'un apartament..
Ajunsese abia aseara si era tare obosita..
Era la masa, doar ea si pachetul de tigari, o alta doza de cola care se terminase..
Simtea aroma unui parfum placut in parul ei, poate o ultima amintire a locului pe care l'a pierdut.
Ar fi ridicat telefonul sa formeze numarul pe care il stia atat de bine, dar se saturase sa planga, dorea sa ii lase pe toti sa o uite, sa isi continue viata cu sau fara amintirea ei..
Batea cineva la usa.. a 10-a oara in cele cateva ore de cand locuia acolo. Nu o interesa. Nu se obosea sa se ridice. A plecat obligata, a parasit viata pe care o iubea.
Acum ramasese doar o umbra a ceea ce a fost, o umbra ce candva era plina de "lumina", de libertate, de dragoste pentru cei din jur..
Singura, intre patru pereti, multa vreme..
Pana cand a reusit sa infrunte situatia, sa iasa in parc, sa isi aminteasca ce traia candva..
Pana in ziua in care.. a fugit, inapoi, acolo unde era fericita..