:)

Stii.. sunt unele momente in care iti dai seama ca iti lipseste o persoana..
Iti dai seama ca s'a schimbat si ca nu mai e asa cum o stii tu..
Dar nu poti sterge ce a fost candva.. Nu poti sa te opresti atunci cand te gandesti la cum era mai demult..
Ti'e dor de unele seri petrecute impreuna si de cele mai prostesti lucruri si glume pe care le faceati.. si pe care nimeni altcineva nu le putea intelege..
Ti'e dor poate de faptul ca stiai ca e acolo pentru tine.. si ca oricate probleme ai avea, cineva te asculta si te intelege..
Ti'e greu sa crezi ca poate chiar s'a terminat, pentru ca stii foarte bine ca nu vrei asta.. Dar nu ai ce face..
Si cred ca ti'e dor doar de momentele in care radeati impreuna.. Si poate ai mai vrea doar o zi..inca o zi.. ca atunci.. dar acum stii ca e imposibil..
Si probabil ca peste ceva timp, iti vei aduce aminte cu drag de persoana care era la un moment dat cea mai apropiata de tine, cea care te asculta si intelegea..
Iar faptul ca nu va vedeti.. e poate doar o alta dovada ca acea prietenie a existat candva, si se va pastra in mintea ta, ca cel mai frumos lucru la momentul respectiv..
Pentru ca acele seri, acele zile, acele momente nu pot fi uitate..

Trist..:(

‎​
Trebuie sa vorbesc cu cineva .. Cred.. Asa ca sa va spun ce am facut astazi..
Am hotarat sa merg sa revad locuri pe care nu le'am vazut de ani, sau nu am avut curajul sa ma intorc vreodata..
Am vazut locurile in care am copilarit, locurile unde mi'am petrecut poate unii dintre cei mai frumosi ani din viata..
Mi'era teama sa ma apropii parca.. Simteam un gol in suflet, teama de a gasi totul schimbat.. Teama ca nimic din ce am iubit nu mai este la fel..
Si am simtit cateva lacrimi pe obraz.. Si o deznadejde cand am realizat ca abia recunosteam totul pe acolo datorita plantelor inalte.. Iarba a crescut atat de mult.. Nimeni nu o mai ingrijeste.. Si banca aceea, plina de amintiri, e acum rupta, trista si ea, la fel ca mine.. Probabil si ei ii e dor de serile petrecute alaturi de atat de multi oameni ce impartasesc aceeasi fericire..
Vedeam locurile prin care alergam, era diferit totul..


Dar cel mai tare ma durea faptul ca era pustiu.. Ca lipsea practic tot ce iubeam eu acolo.. Totate persoanele..
Stateam singura printre crengi si plante ce nu ma mai voiau acolo.. Trista, in timp ce o doamna ma privea ciudat de la balcon.. Era probabil ciudat ca intr'un loc atat de pustiu, probabil nevizitat de nimeni sa vezi un copil, privind deznadajduit in jur.. Probabil ca daca m'ar fi intrebat ce caut acolo I'as fi raspuns.. "Caut partea din mine care a ramas aici acum multi ani, caut visul de a ma intoarce candva, fericita, mandra de locul din care am plecat.. Caut oamenii care ar fi trebuit sa ma astepte, sa ma imbratiseze.. Caut fericirea si inocenta copilariei.. Caut serile petrecute aici.. Imi caut prietenii si optimismul copilariei.. Dar vedeti.. S'a terminat totul.. Ce a mai ramas? Un loc pustiu.. Care nu ma mai primeste.. Sau poate, nu ma mai recunoaste.. Ramaneti fericita aici si nu uitati ca traiti in cel mai frumos loc de pe pamant.. O parte din sufletul meu a fost si va ramane mereu aici..si ma voi intoarce de fiecare data, chiar si peste multi ani, cand probabil nimic nu va mai fi la fel, sperand ca visul meu se va indepini candva, sperand ca voi gasi aici persoanele ce ar fi trebuit sa ma astepte.. Si poate peste mult timp voi intelege ca atunci cand visam eram doar un copil ce nu avea notiunea timpului, ce credea ca totul e nemuritor.. Dar nimic din ce'I frumos nu dureaza o vesnicie.. Iar acum.. Simt ca totul e pustiu.."

Nu stiu. Nu'mi pasa

Nu am mai scris de multa vreme..
Nu stiu de ce..
Doar ca acum ma simt ciudat..
Stii, se intampla uneori.. sa fii inconjurat de atat de multe persoane.. si stii ca ele te iubesc si sunt acolo pentru tine, si ai vrea sa le multumesti, sa le iei in brate, sa le spui ce simti..
Si cu toate acestea, te simti singur.. atat de singur..
Da, asa ma simt eu acum.. teoretic nu imi lipseste nimic, sunt fericita, viata e frumoasa [uneori].. Si in ultima vreme sunt multe motive pentru care eu ar trebui sa zambesc..
Dar lipseste ceva, ceva ce ma facea si mai fericita candva.. Ceva ce acum ma face sa ma simt atat de singura, sa imi amintesc acele momente si sa sper ca va fi, intr'o buna zi, la fel.. Dar nu e asa.. Simti ca s'a terminat, ca ai luat'o de la capat pe alt drum si niciodata nu va mai fi la fel..
Si tot ce stii, e ca desi nu pare asa, esti singur in toata chestia asta..
Dar probabil ca e doar un nou inceput..
Si pana la urma nu suntem toti singuri? Drmurile noastre se intersecteaza, dar fiecare il urmeaza pe al lui..
Sau poate ca nu e asa..cine mai stie?
Oricum fericirea dureaza putin, asta e sigur. Raman unele amintiri care insa te vor face sa zambesti cand totul va luat sfarsit. O alta zi..

Fericire..

"Nu cred in povesti.. doar daca, esti aici sa mi le citesti.."
Aseara am realizat ca viata poate fi si frumoasa uneori..
Poti sa te plimbi prin multime si sa vezi oameni fericiti, poti sa stai la o masa si sa zambesti, poti sa privesti pe geam si sa ti se para totul "plin de inspiratie"..
Poti sa fii fericit gandindu'te ca iti va fi dor mai tarziu, poti gasi un reper spre fericire, intr'o lume plina de incertitudini..
Poti fi fericit atunci cand iubesti.. Cand nu astepti nimic, cand totul decurge de la sine.. si te trezesti peste ceva timp si spui.."uau..parca a trecut doar o saptamana de atunci" si tu stii ca au fost luni intregi.. Luni intregi in care ai obtinut mai mult decat te asteptai, luni in care ai fost fericit, ai zambit.. Iar acum raman amintiri, pe care nimeni niciodata nu le va sterge.. Amintiri care iti coloreaza viata, o fac sa para plina de magie.. Amintiri care te fac sa zambesti, sa visezi la vremurile acelea, cand fiecare secunda conta, cand priveai si nu indrazneai sa scoti un sunet..
Acum poti fi fericit..pentru ca tu stii cum a decurs totul..
Acum poti fi fericit amintindu'ti doar..
Si tot acum, poti sa multumesti cuiva, acolo sus, ca a avut grija de tine, ca ti'a oferit ce nu sperai vreodata.. Ca ti'a facut viata frumoasa, printre nenumaratele probleme ce apar zilnic..
Si ce daca esti si trist uneori? Ai multe amintiri si multe momente ce asteapta sa fie traite..
Viata se poate sfarsi in orice moment, nu iti ramane decat sa traiesti clipa, sa nu regreti mai tarziu ca nu ti'ai ascultat inima, ca nu ai ajuns acolo unde iti doreai..
Lasa viitorul, bucura'te de prezent..pentru ca viata poate fi si frumoasa, daca tu vrei asta.. Daca poti depasi momentele in care plangi, daca poti zambi chiar si atunci cand te doare..inseamana ca ai inteles cu adevarat sensul fericirii, care se naste poate chiar si dintr'o lacrima.. Si care poate fi intretinuta doar prin iubire..

Traim in Romania, si nu avem cum sa uitam acest lucru..

Da.. Pai cum sa va spun eu ceva ce stiti cu siguranta..
O sa fiu directa..
Traim intr'o tara de CACAT si in cel mai de CACAT oras din aceasta tara!

Sa va spun cum a inceput totul..
Azi sa zicem doar ca nu ma simteam prea bine..si nu voiam sa ies..
Si cu toate acestea, pentru ca trebuia sa iau de la posta o bricheta pe care am comandat'o acum o luna si ceva si care a venit in iunie (noi fiind in iulie), dar oricum..posta a fost prea ocupata sa trimita un aviz asa cum este normal.., am iesit..
Si nu oricum, pentru ca nu aveam voie sa ies din casa.. Am plecat asa putin, cat nu erau ai mei prin zona..
Si aveam la dispozitie fix o ora..
Incepuse sa ploua torential, bineinteles si in sfarsit cand am ajuns la posta potrivita.. ce credeti..
Desi doamna era acolo si statea degeaba privind pe fereastra, nu a avut amablitatea de a'mi da coletul pe motivul "s'a incheiat programul"
Ok, merg maine.
"Nu, nu se poate.. Nu avem program decat martea si joia"
"E urgent..chiar nu il pot lua acum?"
"Nu..s'a terminat programul.."

Da.. deci dupa ce ca nu au fost in stare sa trimita un aviz, dupa ce ca au un program fooooarte scurt si doar in doua zile pe saptamana, persoana care era acolo..nu a vrut sa ma ajute... Oare de ce?
Ei bine da, traim in Romania.. Si asta chiar iti ocupa tot timpul..
Pentru ca ploua foarte tare, m'am oprit langa o scara a blocului.. Cu o doza de cola si.. atat.. eu cu mine..
Si ia ghiciti? O da, s'au luat toti cocalarii si toti tiganii de mine.. N'ati mai vazut o tipa, trista, stand si asteptand o minune care intarzie sa apara?
Ei bine eu, cocalari ca voi, vad zilnic..
Si am stat asa, trista, eu cu mine, asteptand..nimic, de la nimeni.. asteptand sa mai treaca o ora din viata asta lipsita de orice sens..
Si da, nimic nu mai merge bine..
Poate un singur lucru.. singurul motiv pentru care ar trebui sa fiu fericita..
Te iubesc.

Deci nu uitati.. Traim in Romania, cea mai de cacat tara din Europa, in cel mai de rahat judet, Dambovita, si in cel mai idiot oras T A R G O V I S T E!!
Be happy (daca poti)!

Opreste'te..

Opreste'te un minut sa observi ca cineva te iubeste.
Opreste'te pentru a observa un zambet.. Mai ramai un minut ca sa simti ce bine este..
Trecem zilnic pe langa lucrurile cu adevarat importante fara a baga de seama..
Trecem mai departe fara a realiza ce frumos e sa te bucuri de viata.. Si realizam tot ce am avut si am pierdut cand totul se termina..
Ce trist, mai ales acum, vara, cand soarele topeste amintirea din mintea ta..
Ce trist ca nu te poti simti liber iubind orice..
Vrem mereu tot mai mult, fara a intelege vreodata ca ce e cu adevarat important e chiar langa noi.. Un zambet valoreaza mai mult decat o mie de cuvinte.. si stii de ce? Pentru ca a fost pentru TINE, doar pentru tine.. chiar daca ai fost capabil sau nu sa intelegi acest lucru..
E vara, e frumos, hai sa ne bucuram impreuna de viata! Oricate probleme ai avea, incearca sa mai ramai un minut.. sa te opresti, sa intelegi.. sa zambesti, sa poti spune sincer "te iubesc"!
Opreste'te doar pentru a'ti asculta inima.. Nu pierde contactul cu tine insuti.. Intelege ce vrei, ce'ti doresti, la ce visezi..
Iubeste fara limite..

Make love, not war!

Se intampla zilele trecute.. Cand ii vedeam pe ei doi in parc cu chitara..
Mie imi era frig, dar ei nu simteau asta.. Ii vedeam cum zambeau si cum se completau reciproc..
Ii vedeam cu adevarat fericiti. Au urmat apoi discutiile cu el.. Si faptul ca imi spunea "sa ai grija de ea.."
Cat timp liftul urca..mi'am dat seama cat de mult se iubesc, chiar daca poate eu nu realizam asta..
Sunt cu mult diferiti de noi.. si mereu mi s'a parut ciudat. Dar ma bucur ca am inteles asta, ma bucur sa ii vad asa..
Si mai e ceva.. cred ca nici macar acum nu am inteles ce e iubirea cu adevarat. E poate mult prea complicat sa o explici.. Dar probabil se concentreaza in singura persoana din Univers pe care ai vrea sa o ai aproape mereu, pe care ai vrea sa o strangi in brate atunci cand simti ca totul se prabuseste..
Si mai stiu ca iubirea se naste din naturi diferite si capa forta prin contradictii.. Ca ea e tot ce e mai frumos in viata. Ca noi nu am exista fara dragoste..
Si cel mai important e ca, desi lumea mea e goala in momentele astea, desi totul e alb, fara nimic, el e inca acolo.. Pe el sigur il iubesc.. Si daca e el, nici nu mai conteaza restul..

PS: Teo ma bucur ca iti plac post'urile mele.. Si vreau sa iti multumesc pentru tot ce ai facut pentru mine.. Pentru ca probabil ne'ai invatat pe toti(toate) sa aratam ce inseamna iubirea..
Cum spui tu..."Vom iubi:)"