A plecat pe Marte. De ce l'ati facut sa plece?
Mie mi'e asa de dor de el. Nu mai e aici, sa il privesc in ochi si sa raman zambind si visand...
Mi'e dor poate de tot ce am avut, a plecat departe.
Unde e sa il iau in brate si sa ma las purtata de val? Unde e sa imi spuna ca totul va fi bine. Vreau sa ma minta iar asa de frumos cum o facea candva.. L'ati facut sa plece. Si niciodata nu se va mai intoarce. Cu ce v'a gresit? Era diferit de cum il stiati voi. L'ati judecat, desi nu merita. A avut incredere in voi si l'ati dezamagit. A plecat plangand.. Si m'a luat cu el... si nu am plecat singura. Am plecat cu toti cei care simt si gandesc la fel. Am plecat fericiti si visand la o viata apropiata de perfectiune. Pe cand voi ati ramas acceptand o lume total imperfecta. Noi inca visam, voi nu mai stiti cum... Tot ce conteaza e ura pe care o purtati... sau poate ca nu e ura, ci pura indiferenta. Indiferenta fata de ce a fost candva... Ne acuzati ca nu pastram vii amintiriile... Noi?! Noi suntem cei care pastram totul in sufletul nostru. Noi credem in El... in tot ce e frumos. Noi nu judecam, acceptam.
Amintirile voastre s'au transformat treptat..le'ati distrus cand le'ati amestecat cu alte sentimente din inima voastra. Ce ati facut mai exact? Ati incercat sa ignorati si sa inlocuiti parti ce au disparut de mult. Dar nimic nu se uita. Totul ramane undeva acolo... Si desi a plecat departe nu veti pierde amintirea lui.
Mie mi'e asa de dor de el. Nu mai e aici, sa il privesc in ochi si sa raman zambind si visand...
Mi'e dor poate de tot ce am avut, a plecat departe.
Unde e sa il iau in brate si sa ma las purtata de val? Unde e sa imi spuna ca totul va fi bine. Vreau sa ma minta iar asa de frumos cum o facea candva.. L'ati facut sa plece. Si niciodata nu se va mai intoarce. Cu ce v'a gresit? Era diferit de cum il stiati voi. L'ati judecat, desi nu merita. A avut incredere in voi si l'ati dezamagit. A plecat plangand.. Si m'a luat cu el... si nu am plecat singura. Am plecat cu toti cei care simt si gandesc la fel. Am plecat fericiti si visand la o viata apropiata de perfectiune. Pe cand voi ati ramas acceptand o lume total imperfecta. Noi inca visam, voi nu mai stiti cum... Tot ce conteaza e ura pe care o purtati... sau poate ca nu e ura, ci pura indiferenta. Indiferenta fata de ce a fost candva... Ne acuzati ca nu pastram vii amintiriile... Noi?! Noi suntem cei care pastram totul in sufletul nostru. Noi credem in El... in tot ce e frumos. Noi nu judecam, acceptam.
Amintirile voastre s'au transformat treptat..le'ati distrus cand le'ati amestecat cu alte sentimente din inima voastra. Ce ati facut mai exact? Ati incercat sa ignorati si sa inlocuiti parti ce au disparut de mult. Dar nimic nu se uita. Totul ramane undeva acolo... Si desi a plecat departe nu veti pierde amintirea lui.
Pentru ca el e prietenia ce v'a unit atatia ani... prietenia ce v'a facut mai buni si v'a apropiat cum nu ati sperat vreodata.
Dar l'ati facut sa plece departe si ne'a luat si pe noi cu el...
Am plecat pe Marte... si mie cel putin mi'e dor de lumea pe care am lasat'o aici... Dar acolo prietenia are o alta valoare. Acolo poti sa zambesti si sa fii fericit. Acolo poti fi un ciudat, un visator, orice vrei tu... Toti te accepta, te inteleg si te sustin.
Cand prietenia va reaparea in sufletul vostru, sau mai bine zis cand o veti accepta din nou in sufletul vostru, atunci veti gasi puterea sa ne urmati..
Dar l'ati facut sa plece departe si ne'a luat si pe noi cu el...
Am plecat pe Marte... si mie cel putin mi'e dor de lumea pe care am lasat'o aici... Dar acolo prietenia are o alta valoare. Acolo poti sa zambesti si sa fii fericit. Acolo poti fi un ciudat, un visator, orice vrei tu... Toti te accepta, te inteleg si te sustin.
Cand prietenia va reaparea in sufletul vostru, sau mai bine zis cand o veti accepta din nou in sufletul vostru, atunci veti gasi puterea sa ne urmati..
Pana atunci, acesta ramane doar un mesaj...de pe Marte...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu